Comuna Bunesti – Averesti este situata în partea de nord – est a judetului Vaslui, fiind formata din satele: Averesti, Armaseni, Bunesti, Plopi, Podu Oprii, Rosiori si Tabalaesti.

Resedinta comunei, satul Averesti, se afla la 72 km departare de municipiul Vaslui, prin orasul Husi, si la 24 km de orasul Husi.

La nord se învecineaza cu comuna Dolhesti din judetul Iasi, la est cu comuna Arsura, la sud – est cu comuna Duda Epureni, la sud cu comuna Tatarani si la vest cu comuna Botesti.

Cadrul natural

Relieful apartine Podisului Central Moldovenesc (subunitatea Dolhesti – Crasna – Lohan). Comuna Bunesti – Averesti are un relief deluros si putin ses. Versantul stang al vaii paraului Crasna are aspect de cuesta tipica, cu alunecari de teren si multe ravene. Albia majora a paraului Crasna este îngusta, între 200 si 600 m, are panta lina si este cu balti si mlastini. Înaltimea minima este de 150 m, în lunca paraului Crasna, la vest de satul Tabalaiesti.

Clima

Clima ce caracterizeaza teritoriul comunei este temperat continentala. Temperatura medie anuala a aerului este de 8,5 - 9°C, cantitatea medie de precipitatii atmosferice este de 550 mm, iar vanturile au frecventa si viteza mare aproape tot anul. Pe valea paraului Crasna, în perioada rece a anului, pe timp linistit, se produc îngheturi si brume, timpurii toamna si tarzii primavara, pagubitoare vegetatiei si culturilor.

Apa

Hidrografia este reprezentata prin paraul Crasna, circa 12 km lungime din cursul sau mijlociu, si din paraiele cu curgere temporara – Hrusca, Bunesti, Solomon, Margisanu, Ganesti – Mandresti si Blagesti, cursul superior. Pe valea paraului Crasna, între satele Podu Oprii si Tabalaiesti, sunt trei balti amenajate cu bazine piscicole.

Solul

Învelisul de sol este alcatuit din soluri cenusii si soluri brune de padure, precum si din soluri cernoziomice, tipice si levigate. Pe sesuri sunt soluri aluviale si lacoviste.

Flora

Vegetatia este formata din paduri de foioase cum ar fi fag, gorun, stejar în amestec cu carpen, jugastru, frasin, tei, s.a. În lunca paraului Crasna creste vegetatie hidrofila. Pe dealuri este si multa vegetatie silvostepica, naturala si antropica.

Resurse

Resursele pe care se bazeaza potentialul economic al comunei sunt numai resurse proprii (terenuri arabile, pasuni, fanete, paduri, produse animaliere si vegetale).

Ca resurse naturale ale subsolului mentionam: gresie calcaroasa, gresie nisipoasa, lenticulara, nisipuri galbui, pietrisuri si nisipuri de terasa, luturi – loessoide, bucati de carpen pietrificat.